Si azi joc in deplasare, deci si azi scriu fara diacritice.
Inca o melodie care sa acompanieze lectura, cu titlu asortat momentului.
In Iulie mi-am luat carnetul de sofer, am dat vreo 3 ture prin Calarasi si una prin Sibiu, dupa care am ramas sofer doar in acte. Dar nu si in luna Aprilie! Pentru ca Dan al meu a facut o depasire eleganta pe linie continua dubla (si cu denivelari de atentionare), din 24 Martie este pasager pentru o luna, iar eu soferul desemnat. La revedere, bere.
Spre uimirea mea mi-a trebuit doar o tura in jurul blocului sa imi aduc aminte pe ce sa apas si cum sa amestec in benzina (daca nu stiti bancul, intrebati-ma), si am taiat-o directia Calarasi. 105 km de autostrada si 25 de drum national in doua ore. Socotesc ca nu e rau pentru un incepator. Cu ocazia asta am ajuns si eu sa fac cunostinta cu vitezele a 4-a si a 5-a, si am reusit sa imi depasesc recordul personal de 60 km/h, care la vremea respectiva mi se parea viteza luminii.
Ramasesem oarecum codasa intre prietenele mele, atat cu carnetul de sofer cat si cu practica. Nicoleta si Lavinia si-au luat carnetul la 18 ani si intre timp au chiar masina proprie cu care fac deplasari interurbane. Flacar, oare tu conduci? Adelina si l-a luat in Facultate si acum o bate gandul sa-si aduca masina la Bucuresti. Una dintre cele doua Andree de la Bucuresti a intrat in trafic acum mai bine de un an si-i da inainte. Codasa efectiv a ramas doar ce-a de-a doua Andreea (cea cu "Aventuri la interviu"), care sper eu sa se ambitioneze in zilele urmatoare. Go, girl!
