Moş Nicolae, la fel ca Moş Crăciun sau Iepuraşul, e o înţelegere tacită între toţi părinţii din lume, ca fiecare să îşi mintă copiii cât mai mult timp cu putinţă. Sună dur, dar în fond asta este – o minciună. Şi am impresia că adulţii sunt mai bucuroşi decât copii să joace jocul de-a minţitul de Sărbători. Parcă minciuna asta ar fi doar un pretext ca ei să se simtă bine şi nu neapărat să îşi bucure copiii. Să fim serioşi: jucăriile şi desenele animate au fost inventate de adulţi pentru propriul divertisment. Că îşi consolidează relaţia cu proprii copii cu acest prilej, ăsta e doar un beneficiu!
5 comentarii:
E bine, e rău?
Părinții se bucură probabil pentru că sunt copii bucuroși și nerăbdători, și le place să le inducă un astfel de sentiment.
Nu îmi dau seama dacă e greșit să le păstrezi inocența la o vârstă fragedă și să eviți să le prezinți realitatea până mai târziu (și cea foarte apropiată de ce i se întâmplă și cea dură care să sperăm că e mai departe în timp și spațiu).
Jucăriile poate au fost inventate de adulți dar nu știu dacă pentru propriul divertisment. Poate doar ca să-l facă pe ăla micu' să tacă pentru că părintele are și alte chestii de făcut. Să-l ții ocupat până faci curățenie, până pregătești masa sau mai știu eu ce. Plus că mă gândesc că le dezvoltă și inteligența și e primul pas de a interacționa cu lumea înconjurătoare.
Desenele animate poate se trag din cărțile de colorat; și astea nu cred că sunt făcute pentru propriul divertisment :). Când ai colorat ultima carte?
Noe, barcă, multe multe animale cuminți care nu prea mâncau nimic?
Mai argumentează un pic poate ajungem la o concluzie: le zicem sau nu le zicem că nu există Moș Crăciun.
Faptul că ascunzi inexistenţa lui Moş Craciun & Co nu ar nimic de a face cu „păstrarea inocenţei“. Dacăvrei să faci o bucurie copilului poţi foarte bine să îi spui că în ziua Z îi vei face un cadou, fără să trebuiască să pui pe „altcineva“ să facă livrarea. Poţi să îi spui povestea adevărată, că de Crăciun copii primesc daruri pentru că acum 2000 de ani un anume copil primea şi el multe daruri. În Spania, de exemplu, nu vine Moş Crăciun, ci vin cei trei Magi. Măcar e un pas mai aproape de adevăr.
Ca să răspund la întrebare, un părinte nu are absolut nicio şansă să spună copilului că nu există Moş Craciun fără să devină un paria în ochii părinţilor celorlaţi copii cu care odrasla lui socializează. Asta înseamnă societatea, dacă nu te supui regulilor trebuie să ieşi.
"că acum 2000 de ani un anume copil primea şi el multe daruri"
Cine a fost copilul ăsta și de ce primea le multe daruri?
Nu inteleg intrebarea... Vrei sa intram intr-o dezbatere religioasa sau intrebi daca spui copilului toata povestea? Si chiar daca parintii ar fi atei, povestea nasterii lui Hristos tot e mai autentica decat cea a lui Mos Craciun si nici nu risipeste inocenta copilului. Deci merg pe varianta B.
Tu din ce categorie faci parte - adult (in sens larg)sau copil? :D
G.
Trimiteți un comentariu