De toamna

De cateva saptamani nu am mai avut laptop ca s-a stricat ceva la el (nici aia care l-au reparat nu au stiut ce a avut, a "inviat" la un moment dat si ne-am bucurat cu totii), dar nu pot spune ca i-am simtit cu adevarat lipsa. E drept ca am neglijat si mailurile cu ocazia asta, dar am punctat cu discutii in persoana.


Ieri a fost prima zi de toamna adevarata, prima zi pe care am si simtit-o ca atare. La drept vorbind am prins prima zi de toamna deja vineri, la Cluj. Dar cum acolo ma simt tot timpul in vacanta desi sunt la serviciu, nu am pus-o la socoteala. Ne-am trezit sambata si-am deschis geamul unei zile mohorate, reci si ploioase. Si ce altceva mai bun de facut in prima zi de toamna decat de suit in masina si plecat la o tura prin padure. Am intors-o si pe Adelina din drum, care era la vanatoare de gresie si faianta pe Valea Cascadelor, si am taiat-o directia Sinaia cu gandul sa ajungem la Piatra Arsa si inapoi in aceeasi zi. Abia la 3 am ajuns la Cota 1400, deci nu ne-am ales decat cu plimbare prin padure ca ne prindea noapte pe drum, dar fain a fost si asa. Traiasca plasticele anti ploaie, si merele acre ce se asorteaza perfect cu umblatul pe munte.